În atenția,
Doamnei ministru Cristiana PAȘCA – PALMER,
Doamnei secretar de stat Corina LUPU

Stimată doamnă ministru,
Stimată doamnă secretar de stat,

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) ar putea fi principala insitutie care să susțină protecția mediului în România. Din păcate, realitatea ultimilor ani a demonstrat o constantă deviere de la scopul stipulat în lege, prin sprijinirea unor programe care nu reprezintă prioritățile de protecția mediului din România sau chiar a unor programe dăunatoare în mod direct calității aerului și mediului în general.

Activitatea generală a AFM necesită modificări legislative sau insituționale care sunt impuse de ineficienţa endemică a AFM prin folosirea unor fonduri presupuse “pentru mediu” în proiecte care, de fapt, distrug mediul (cum ar fi programul RABLA sau cel de îndiguiri), precum și prin lipsa continuităţii şi predictibilităţii programelor finanţate de AFM.

Un ultim exemplu în acest sens este ședința Comitetului de Avizare din data 15.12.2015 în care “Se aduce la cunoștință Comitetului de Avizare spre aprobare“ a retragerii finanțării pentru proiectele de energie regenarabilă. Atragem atenția asupra ambiguității jurdice a acestui demers, precum și asupra faptului că această acțiune vizează disponibilizarea unor sume importante pentru alte programe ale AFM. Graba cu care s-a luat această decizie, precum și presiunile directe pe care grupul Dacia – Renault le face pentru prgramul RABLA, ridică serioase semne de întrebare pe care trebuie să le clarificați în mod transparent.

În sensul celor menționate vă solicităm de urgență un plan de măsuri care să vizeze :

  1. Reformarea AFM prin dezvoltarea unei strategii care să prioritizeze programele de protecţia mediului şi care să se facă prin consultarea factorilor interesaţi; propunem să se specifice în lege că niciun program să nu poată depăși valoarea de 20% din bugetul anual al AFM.
  2. Propunem prioritizarea programelor în funcție de urgențele de mediu, în mod transparent, în colaborare cu societatea civilă. De ex. propunem distribuirea fondurilor către problemele de mediu care generează proceduri de infrigement: Directiva Cadru Păsări-Habitate, problema calității aerului în marile orașe, ratarea sistemică a țintelor de reciclare, etc.
  3. Externalizarea procesului de evaluare pentru proiectele depuse la AFM. Această propunere ar avea avantajul ca va face activitatea AFM mai eficientă în raport cu beneficiarii de programe, mai transparentă și va elibera angajații AFM de supraîncărcarea cu sarcini.
  4. Reformarea conducerii AFM. Introducerea condiției ca managementul și conducerea AFM să aibă o experiență dovedită și directă în domeniul protecției mediului. Politizarea acestei instituții esențiale a impus tot felul de persoane care nu aveau nimic de a face cu acest domeniu, ceea ce a avut consecințe direct asupra calității programelor administrate de AFM.
  5. Crearea unui fond pentru asigurarea cofinanţării proiectelor europene (în special Programul Life+ dar și accesarea finanțărilor prin axele de fonduri europene administrate de Guvernul României).
  6. Crearea unui mecanism de finanţare dedicat ONG-urilor de mediu, administrat în mod independent. Ultimul apel de proiecte dedicat ONG-urilor s-a finalizat dezastruos, prin anularea acestuia în urma sesizărilor realizate de Coaliția pentru Mediu din România și în urma anchetei realizate de Corpul de Control al Primului Ministru și al Ministerului Mediului.

În ceea ce privește veniturile AFM avem următoarele solicitări și recomandări:

  1. Subliniem că, deși taxarea pentru uleiul mineral introdus pe piață este importantă, aceasta nu ține cont și nu ajută în niciun fel la colectarea sa nepoluantă și nici la valorificarea acestuia, ratându-și complet însăși rațiunea de-a exista. Propunem, așadar:
  1. Modificarea valorii taxei pentru sacose ne-biodegradabile de la 0,1 la 0,2 lei/buc in asa fel incat acestea sa fie posibil a fi gradual inlocuite cu pungi 100% biodegradabile (exemplu pungi din foi de porumb, amidon, hartie sau alte solutii existente in piata).
  1. Lipsesc în continuare de la taxare – si va propunem, asadar, introducerea lor – comportamente de natura sa prejudicieze semnificativ starea mediului din Romania, dupa cum urmeaza:
  1. Amanarea introducerii taxarii eliminarii deseurilor prin depozitare (asa-numita „taxa la groapa”), face jocul marilor salubrizatori si perpetueaza lipsa colectarii la sursa, prejudiciind simultan si Fondul de Mediu cu sume de cca 560 milioane lei, anual.

Nu în ultimul rând, lipsa taxarii depozitarii in conditiile liberalizarii totale a circuitului deseurilor cu incepere de la 1 ianuarie 2016, va transforma Romania in groapa de gunoi a Europei, fiind locul cel mai ieftin in care se pot depozita deseurile continentului.

Doar taxarea celor 7 mil. tone de deseuri depozitate deja – fara a lua in calcul deseurile care vor fi importate – va genera venituri suplimentare, in anul 2016, de 7 mil X 80 RON = 560 mil. RON.

  1. Deși au obligativitatea reducerii depozitarii deseurilor cu 15% in fiecare an (cf. OUG196/2005, cu toate modificarile ulterioare), in caz contrar achitand Fondului de Mediu 100 RON pentru fiecare tona „ne-redusa”, autoritatile publice locale nu au platit niciodata aceasta taxa, in conditiile in care cantitatile depozitate la groapa au crescut chiar. Doar incasarea acestei contributii poate aduce Fondului de Mediu venituri anuale de cca. 100 milioane lei. Va solicitam sa ne furnizati lista cantitatilor eliminate prin depozitare de catre fiecare administratie publica locala, in cursul anilor 2011, 2012, 2013, 2014; aceasta lista se gaseste la ANPM, care are obligatia colectarii acestor informatii.

Coalitia pentru Mediu din Romania va sprijini orice masuri administrative, organizatorice, legislative cu privire la protectia mediului in Romania. Avem speranta ca pana la urma vom reusi sa gasim o forma prin care contributiile partenerilor sociali sa fie utilizate. Pana in acest moment, eforturile investite de noi in elaborarea propunerilor de imbunatatire a proiectelor legislative propuse au fost in general ignorate. Iar asta este o risipa de capital intelectual si bune practici pe care consideram ca Romania nu și-o mai permite.

În speranța unui răspuns pozitiv la solicitarea noastră, vă asigurăm de întreaga noastră colaborare.

Coaliția pentru Mediu din România este formată din 32 de organizații non-guvernamentale pentru protecția mediului, din toată țară:

  1. Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
  2. Asociația Ecoteca
  3. Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă “Alutus”
  4. WWF Romania
  5. FundațiaTerra Mileniul III
  6. Asociația “Floarea Reginei” Sinaia
  7. Asociația BioSilva
  8. Clubul de Cicloturism “Napoca”
  9. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România
  10. Asociația ECOS Dolj
  11. Fundația Acțiunea Ecologică
  12. Asociația Ecologică TURISMVERDE
  13. Asociația Strawberrynet
  14. Asociația pentru Dezvoltare “DUNAREA DE JOS”, Calarăși
  15. Asociația Sighișoara Durabilă
  16. Viitor Plus
  17. Asociația Română de Permacultură
  18. Fundația Activity Reșița
  19. Asociația Mai Bine Iași
  20. Asociatța Salvați Dunărea și Delta
  21. Asociația GreenItiative
  22. Asociația AGENT GREEN
  23. Asociația Kogayon
  24. Asociația Natura Transilvaniei
  25. Asociația 2 Celsius
  26. Asociația Bankwatch România
  27. Fundația Eco-Civica
  28. Asociația MaiMultVerde
  29. Reper 21
  30. Ateliere fără Frontiere
  31. EcoBucovina
  32. Centrul Național pentru Producție și Consum Durabile


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *