Bucuresti, 2 mai Un grup de parlamentari a iniţiat modificarea Legii 46/2008 – Codul silvic (înregistrat PLx.573 din 31.10.2011[i]). Coaliţia de Mediu atrage atenţia asupra faptului că, pe lângă intenţiile pozitive şi necesare de modificare a Codului Silvic, schimbările propuse, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ca şi Comisie de specialitate a Camerei Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, odată cu abandonarea principiilor de gospodărire responsabilă a acestora.

Coaliţia pentru Mediu şi WWF-Romania şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea și expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislație modernă, europeană, care reglementează gestionarea pădurilor. Drept răspuns, autorităţile le-au interzis ONG-urilor să mai participe la dezbateri şi toate solicitările ulterioare trimise către Comisie au rămas fără răspuns. Deşi WWF-Romania a depus o listă consistentă de observaţii şi propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regăsesc în raportul final transmis plenului Camerei Deputaţilor.

Coaliţia pentru Mediu atrage atenția asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.

1. Prin modificarile aduse articolului 59 sunt încălcate flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 9, 5 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). În acest mod se dă, practic, undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidarităţii între generaţii”

2. În ciuda faptului că Fondul forestier în România ocupa o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% şi, mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, prinmodificarile aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3) se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor.

3. Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate în mod clar care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia.

4. Modificările propuse la art. 16 vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 mii ha de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe bază de contract, conform principiului teritorialităţii.

5. Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar.

6. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie (Art. 15 alin (5) lit. c.) pentru pădurile proprietate publică a UAT şi privată, trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit (ex. construcţii hidroelectrice, păstrăvarii, complexe turistice, etc). În acest sens este necesară creearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmează a fi aprobate de autoritatea publică care răspunde de silvicultură.

Având în vedere punctele şi argumentele enumerate mai sus, Coaliţia pentru Mediu lansează un apel către iniţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic. Coaliţia de Mediu solicita elaborarea, într-un mod transparent, a unei legi organice, vitale nu numai pentru prezentul ţării, ci şi pentru viitoarele generaţii.

O ţară preocupată de bunăstarea cetăţenilor vede în resursele naturale un beneficiu pe termen lung şi nu o sursă de venit pe termen imediat. Pădurile nu reprezintă doar o sursă de lemn cu potenţial economic, ci oferă nenumărate beneficii, vitale pentru cetăţenii oricărei ţări; aceste beneficii sunt complet ignorate în propunerea de modificare care pune astfel în pericol perspectivele de dezvoltare a României.

Pentru mai multe informatii contactati:

Costel Bucur, Coordonator programe forestiere WWF-România, cbucur@wwfdcp.ro, tel 0727 227 223

Organizaţiile semnatare:

1. WWF- România

2. Asociatia Actiune Civica Directa

3. Asociaţia ALMA-RO

4. Asociatia EcoAssist

5. Centrul pentru Politici Durabile ECOPOLIS

6. Fundaţia ECO-CIVICA

7. Viitor Plus – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă

8. Acţiunea Ecologică Română

9. Amoeba Eco Center

10. Asociaţia 22 Decembrie 1989

11. Asociaţia Agent Green

12. Asociaţia AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabilă

13. Asociaţia ARIN

14. Asociaţia Biosilva

15. Asociaţia Braşovul Verde

16. Asociaţia Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabilă

17. Asociaţia de Ecoturism din România

18. Asociaţia de Hidroecologie şi Bioclimatologie

19. Asociaţia de Turism şi Ecologie Caltun – Club UNESCO

20. Asociaţia Ecologică Turismverde

21. Asociaţia Ecologie-Sport-Turism

22. Asociaţia Ecologistă “Floare de Colţ”

23. Asociaţia EcoPrut

24. Asociaţia Ecouri Verzi

25. Asociaţia Greeninitiative

26. Asociaţia Grupul Milvus

27. Asociaţia Heidenroslein

28. Asociaţia Iubim Natura

29. Asociaţia Mai Bine

30. Asociaţia MaiMultVerde

31. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Dunărea de Jos

32. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Timiş

33. Asociaţia pentru Mediu şi Turism Ulmul Cerasului

34. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România

35. Asociaţia pentru Protecţia Mediului Green Cross Şimleul Silvaniei

36. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta

37. Asociaţia Sighişoara Durabilă

38. Asociaţia Tinerilor pentru Excelenţă

39. Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde

40. Asociaţia Transilvania Verde

41. Asociaţia Turistica Sportivă Civică şi Ecologistă Clubul de Cicloturism “Napoca”

42. Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi

43. Centrul Regional de Supraveghere Ecologică “Munţii Apuseni”

44. Clubul de Ecologie şi Turism “Floarea Reginei”

45. Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont

46. Clubul de Turism şi Ecologie Transmont Făgăraş

47. Clubul Eco Montan “Origini Verzi”

48. Clubul Ecologic Transilvania

49. Clubul Sporturilor Montane Hunedoara

50. Ecotop Oradea

51. Federaţia Reţeaua de Acţiune pentru Climă

52. Focus Eco Center

53. Fundaţia ACTIVITY pentru Resurse Umane şi Dezvoltare Durabilă

54. Fundaţia pentru Parteneriat

55. Fundaţia TERRA Mileniul III

56. Geo Natura

57. Mare Nostrum

58. Organizaţia GeoEcologică ACCENT

59. ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate

60. Re.Generation

61. Societatea Carpatină Ardeleană

62. Societatea Ornitologică Română

63. Tinerii Ecologi Români din Iaşi

64. UJPI Dolj

65. Fundatia de Ecologie si Turism POTAISSA

66. Asociatia ECO Sud-Vest Romania

67. Fundatia Strawberrynet

68. Asociatia 34Life

69. Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic – InfOMG

70. CIDRM Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu

[i] Procesul legislativ poate fi urmarit la http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=11879



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *