În urmă cu doi ani se lansa spre avizare Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului București (PIDU). El a fost analizat destul de bine de câteva ong-uri de specialitate, existând mai multe comentarii și obiecții.

În ce privește zona cuprinsă între Grădina Icoanei și Piața de Flori din cartierul Rahova, în apropiere de Chirigiu, era vorba doar de o prezentare generală.

Planul menționa mai multe zone din centrul orasului ce ar fi urmat să devină pietonale sau propice bicicletelor, un nou pod peste Dâmbovița și o mai bună relaționare cu Casa Poporului, unde își desfășoara lucrările Parlamentul României, precum și o parcare subterană în Piața Constituției, concomitent cu descurajarea traficului pe Bulevardul Unirii.

După un an și jumatate, în Comitetul Special Constituit (CSC) de la Agenția pentru Protecția Mediului București (APM), au fost prezentate șase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) ce făceau parte din PIDU, mai pe-nțeles, acel PIDU fusese fragmentat în șase părți.

Cele șase PUZ-uri nu mai corespundeau deloc principiilor stabilite în strategia PIDU și prevedeau distrugeri de parcuri și defrișări masive, totul ducând la încurajarea traficului în zona centrală a orașului.

Astfel, în zona Icoanei se dorește construirea unei parcări subterane ce implică defrișări de arbori maturi și afectarea Parcului Icoanei, în Piața Lahovari se dorește o altă parcare subterană ce implică defrișări, Parcul Sălii Palatului dispare în totalitate pentru a face loc unei alte parcări subterane, urmeaza noile poduri peste Dambovita, cel al Calicilor,în dreptul Palatului de Justitie și podul Mihai Vodă, în dreptul Monumentului Holocaustului, poduri care implică pierderea unui spațiu verde și a câtorva zeci de arbori de pe malul stâng și drept. Se intră și în Parcul Izvor unde aproximativ două hectare de parc sunt distruse pentru a face loc unor așezăminte ,,culturale” subterane, cu terase înverzite, defrișându-se în jur de 100 de arbori.

Traseul continua spre Piața de Flori, în Rahova, și nu se știe clar cum relașioneaza cu Casa Poporului pentru că se suprapune, în parte, cu străpungerea rutieră Victoriei-Piața de Flori, care mai ,,mușca” un hectar din Parcul Izvor, pe latura Hașdeu.

De la Parcul Izvor se ajunge în Piața Constituției și apoi traseul continuă pe Bd. Unirii unde se dorește relocarea ambelor sensuri de circulație pe partea stângă, în sensul de mers spre Piața Unirii, cu defrișarea aliniamentului verde de pe stânga, pentru a face loc noului sens de circulație.

Potrivit planurilor, al doilea aliniament verde de pe partea stângă capătă funcțiunea de V3m.

Am întrebat ce înseamnă această funcțiune, care nu se regăseste in Regulamentul de Urbanism al PUG București și ni s-a precizat că este vorba de zonă de ,,agrement comercial”, adică terase, baruri, cafenele, tot spațiul verde urmând a fi dalat și defrișându-se în jur de 200 de arbori.

Se înțelege că va avea loc și o dezaxare a Bd. Unirii, astfel că pe partea stângă traficul se va apropia foarte mult de blocurile de locuințe.

Podul Calicilor ar urma să se construiască în prelungirea Străzii Smardan, din Centrul Istoric, spre Parcul Sfinții Voievozi, din spatele Palatului de Justiție. Parcul va fi distrus în totalitate pentru a face loc unei parcări subterane, iar traseul pietonal și de biciclete sunt ,,dirijate” prin niște deschideri ale blocurilor de pe Unirii, urmând traseele de pe bulevard.

Am întrebat dacă sunt panouri de informare în zonele respective și ni s-a spus ca ar fi. Am verificat și numai în cele două capete ale Bd. Unirii am văzut aceste panouri, care erau de dimensiuni mici și cu greu puteai realiza ce se dorește în zonă!

Autoritatea de mediu a considerat ca aceste ȘASE PUZ-uri nu au impact asupra mediului și a hotărât emiterea Deciziei Etapei de Încadrare.

Alături de echipa Fundației Eco-Civica am luat decizia de a informa presa și locatarii din zonele afectate. Am tipărit fluturași și i-am lipit pe ușile asociațiilor de locatari de la Sala Palatului și Bd. Unirii, iar articolele din presa și fluturașii noștri au dus la un contact rapid cu asociațiile de locatari.

Pentru cele de la Sala Palatului, am de demarat acțiuni în instanță și m organizat sesiuni de formare cu cetățenii. Similar am procedat și cu cele de pe Bd. Unirii.

22 de asociații au fost îndrumate de noi și imediat s-au adresat Primăriei Capitalei și autorității de mediu, manifestandu-șinemulțumurile cu privire la planurile supuse avizării.

La APM București ne aflăm în perioada de contestare și asociatiile, împreuna cu noi, au cerut autorității de mediu să revină asupra Deciziei și să respingă implementarea planurilor întrucat se taie peste 500 de arbori maturi, două parcuri se distrug în totalitate și dispar mai multe hectare de spații verzi, în condițiile în care suntem în infringement pe calitatea aerului.

APM a respins solicitările noastre, singura ,,concesiune” fiind faptul că a reîncadrat planurile ca având impact asupra mediului, dictând studiu de impact.

Primăria Capitalei a efectuat studiul, iar în 45 de zile planurile au fost adoptate de APM, cu toată opoziția cetățenilor și a noastră. Desigur că în concluziile Raportului prezentat se preciza că planurile nu au efecte asupra mediului.

Cele șase PUZ-uri au fost avizate, în două ședințe de Consiliul General, în prima fiind respinse pentru că distrug mediul, iar în a doua aprobate, pe motiv că sunt benefice pentru oraș!!!! Cetățenii s-au opus, atât în dezbaterile publice pe procedurile de mediu cât și pe cele de urbanism. S-a luat cuvântul și-n ședința Consiliului General, dar rezultatul a fost aprobarea planurilor.

Imediat PMB a venit la APM la avizarea documentației la faza de proiect, iar în CAT a prezentat o varianta și mai rea a ceea ce exista la faza plan.

Cetățenii au fost implicați și la această fază, care încă nu are decizie de emitere a actului de reglementare întrucât APM a cerut Direcției de Mediu a PMB SĂ PRECIZEZE DACĂ DALELE ÎNIERBATE SUNT SPAȚII VERZI.

Și noi, și cetățenii am atras atenția că dalele înierbate nu pot fi spații verzi și nici nu figurează în categoriile de spații verzi prevăzute în Legea 24/2007, a spațiilor verzi.

Între timp Eco-Civica a consiliat asociațiile pentru convocarea Adunărilor Generale și luarea deciziei de atacare în instanță a celor șase PUZ-uri și a Avizelor de mediu.

S-a depus Plângere Prealabilă la PMB și se așteaptă răspunsul și dorim să vedem dacă noua conducere a PMB și Consiliul General mai agrează aceste investiții, acțiunea noastră urmându-și cursul în instanță.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *